Ce-şi face Lăcătuş cu mâna lui se numeşte umilinţă

Mi-a fost multă milă de antrenorul Lăcătuş când a fost dat prima dată afară prima dată de la Steaua. Mi-a fost mai puţină milă când a fost dat afară a doua oară. A treia oară, nu o să îmi mai fie deloc. Dacă s-a reîntors, înseamnă că îi place să fie umilit.
Pe lângă faptul că nu este cine ştie ce capacitate în domeniul antrenoratului, Lăcătuş se vede pus în fruntea unei adunături de jucători, nu în fruntea unei echipe. Aducerea celor şapte fotbalişti de la Urziceni a compromis orice şansă a Stelei de a se clasa pe un loc respectabil. Aceştia sunt impuşi în primul unsprezece, dar nu joacă nimic. Niciodată nu are ce căuta Bilaşco titular în faţa lui Kapetanos. Apostol e o mare ţeapă. A prins acum două sezoane câteva meciuri bune şi se crede sculă, dar nu e în stare nici să stea în ghete. Brandan, dacă nu este fundaş stânga, e împiedicat. Galamaz ar putea, însă, să se impună, deoarece Abrudan şi Geraldo sunt petarde. A se remarca faptul că Steaua a primit goluri de la Timişoara şi Oţelul după faulturi făcute în apropierea careului de Geraldo.
Dodel e din nou legumă, iar Bănel ... Bănel a fost singurul care a jucat ceva cu Oţelul. Asta spune tot.