Cea mai tare ştire despre 11 septembrie

Cea mai tare ştire a zilei de ieri a fost că teroriştii care s-au prăbuşit cu avioanele peste Turnurile Gemene au făcut şcoala de pilotaj în SUA, dar nu prea erau interesaţi de procedeele de aterizare....

Angajat la azil - episodul 7

În timp ce colindau pe holurile instituţiei, Luigi şi clovnul sunt abordaţi de un individ care le întinde câte un măr.
- Să votaţi cu Vadim, da? le spune acesta, ridicând la maxim din sprâncenele stufoase în partea finală a îndemnului.
- Ce?! întreabă Luigi, acceptând mărul.
- Nu-mi spuneţi că nici voi nu ştiţi de alegeri!
- Ce alegeri? Întreabă Luigi.
- Nu mă mai fierbeţi! Spuneţi-mi: ştiţi sau nu ştiţi de alegeri? se enervează individul ridicând din nou din sprâncene şi apropiindu-şi faţa de a lui Luigi, astfel că nasurile aproape se ating.

CLICK AICI pentru a citi toata povestea.

Angajat la azil - episodul 6

Ca să nu îşi mai piardă vremea prin baruri, Luigi Bogatu, fiul unui prosper om de afaceri, a fost angajat ca îngrijitor la un azil de boli nervoase. El nu a vrut să îmbrace treningul pe care îl purtau toţi angajaţii decât după ce directorul azilului a scris „Armani”, cu markerul, pe spatele bluzei, ca să fie de firmă. În prima zi, Luigi a plecat să facă o vizită în instituţie, iar pe drum l-a întâlnit pe pacientul care se credea clovn şi care s-a oferit să îi fie ghid...

Luigi şi clovnul se plimbau pe coridor când, dinspre camera în care stau „Cornel Dinu”, „Florin Piersic” şi „Corneliu Vadim Tudor”, se aude zarvă mare. Se duc într-acolo şi găsesc câţiva pacienţi strânşi lângă uşă. „Dinu”, „Piersic” şi „Vadim” formaseră un zid viu în faţa pragului şi nu voiau să îl lase să intre înăuntru pe cel care se credea Dan Diaconescu.
- Ce se întâmplă aici? Întreabă Luigi.
- Deci trebuie să vă povestesc, să vă spun, senzaţional, fiţi atenţi fiindcă nici nu ştiţi ce pierdeţi! Domnului Dinu i s-a furat o carte, absolut fenomenal, iar pe mine nu vrea să mă lase să intru în cameră ca să transmit în direct de acolo, din cameră, să transmit senzaţional!
- Aşa este! Aprobă un individ brunet. Este suspect! Foarte suspect!
- Taci, Lazarus! Acum vorbesc eu, senzaţional, vă spun, aceasta este cenzură! continuă „Diaconescu”.
- Linişte, dihăniilor! urlă Vadim. CLICK AICI pentru a citi restul poveştii.

Angajat la azil - episodul 5

Ca să nu îşi mai piardă vremea prin baruri, Luigi Bogatu, fiul unui prosper om de afaceri, a fost angajat ca îngrijitor la un azil de boli nervoase. El nu a vrut să îmbrace treningul pe care îl purtau toţi angajaţii decât după ce directorul azilului a scris „Armani”, cu markerul, pe spatele bluzei, ca să fie de firmă. În prima zi, Luigi a plecat să facă o vizită în instituţie, iar pe drum l-a întâlnit pe pacientul care se credea clovn şi care s-a oferit să îi fie ghid...

Luigi şi clovnul se plimbau pe coridor când, dintr-o încăpere, au ieşit doi pacienţi cu un teanc de foi pe care era scris ceva cu pixul.
- Ce aveţi acolo? întreabă Luigi.
- Afişe, răspunde unul, arătându-i o foaie preţ de o secundă, cât să nu aibă timp să vadă nimic. Ne vizitează adevărata fiică a adevăratei mama Conopida.
Al doilea îi dă o scaltoacă peste ceafă.
- Omida, stupidule!
- Da, Omida! Vine să ne ghicească viitorul.
- Sunteţi curioşi să-l aflaţi? întreabă Luigi.
- Adevărata fiică a mamei Clepsidra ştie tot.
O altă scaltoacă loveşte ceafa.
- Omida, stupidule! ... CLICK AICI pentru restul poveştii.

Angajat la azil - episodul 4

Ca să nu îşi mai piardă vremea prin baruri, Luigi Bogatu, fiul unui prosper om de afaceri, a fost angajat ca îngrijitor la un azil de boli nervoase. El nu a vrut să îmbrace treningul pe care îl purtau toţi angajaţii decât după ce directorul azilului a scris „Armani”, cu markerul, pe spatele bluzei, ca să fie de firmă. În prima zi, Luigi a plecat să facă o vizită în instituţie, iar pe drum l-a întâlnit pe pacientul care se credea clovn şi care s-a oferit să îi fie ghid...

Se aud bătăi pe uşa pe care scrie „Mol”, de la etajul 1.
- Deschide la mine negustorule, deschide, important este!
Uşa se deschide şi din încăpere iese pacientul care se crede negustor.
- Cine mă deranjează aşa de dimineaţă? Aaaa, tu erai, Ahmet? Ce vrei turcule?
- Nu, nu! Nu Ahmet estem! Eminescu estem!
- Ha! Ha! Ha! Ahmet Eminescu!
- Nu, nu! Eminescu numai! Poet naţional în toată lumea. Scris versuri tot noaptea: Fiind buiet Stanbul cutreieram/ Şi în bazar afaceri eu făceam/ Vindeam sugiuc, halviţă şi rahat/ Şi mă uitam după gagici neîncetat.
- Ha! Ha! Ha! ai talent, turcule. Ia zi, ce vrei?
- Aşa cum spus, stat tot noaptea scris versuri. Dimineaţă, nu putut trezi să văzut emisiune preferat. Stricat ceas la mine. Murit baterie. Eminescu vrea ceas de întors. Fără baterie.
- Deci vrei un ceas mecanic.
- Peste vârfuri lună trece/ Şi se face oră zece/ Emisiune a trecut/ Ceas la mine a stătut.
- Bine, mă, poetule. Am exact ce îţi trebuie. Dar ce dai la schimb?
- Eu dat haină de piele ca şi nou.
Cei doi fac schimbul. Ahmet primeşte un ceas mecanic antic şi dedemult, care ticăie de îţi ia auzul. Îl bagă într-o cutie de pantofi de carton şi pleacă spre camera sa. Găseşte un bilet pe masă de la cei doi colegi de cameră, un chinez care se crede Mao Tze-tung şi un rus care se crede Stalin. „În curte. Congres. Aşteptăm”. Ahmet bagă cutia cu ceasul sub pat şi pleacă spre curtea azilului. CLICK AICI ca să citiţi restul.

Angajat la azil - episodul 3

Ca să nu îşi mai piardă vremea prin baruri, Luigi Bogatu, fiul unui prosper om de afaceri, a fost angajat ca îngrijitor la un azil de boli nervoase. El nu a vrut să îmbrace treningul pe care îl purtau toţi angajaţii decât după ce directorul azilului a scris „Armani”, cu markerul, pe spatele bluzei, ca să fie de firmă. În prima zi, Luigi a plecat să facă o vizită în instituţie, iar pe drum l-a întâlnit pe pacientul care se credea clovn şi care s-a oferit să îi fie ghid...

La un moment dat, într-o cameră de la mijlocul coridorului se aude o explozie de bucurie.
- Goool! Goool! Goool!
- Ce e acolo? Întreabă Luigi.
- Acolo e camera în care stau cei care se cred Gigi, Giovanni şi Victor Becali. Vrei să le facem o vizită?
- E meci?
- Da... joacă Steaua... vezi că aici Gigi e frate cu Giovanni, iar Victor e vărul lor.
- Dar în realitate cum e?
- Victor şi Giovanni sunt veri cu Gigi.
- Mereu îi încurc, recunoaşte Luigi.
- Hai să intrăm.
CLICK AICI ca să citiți restul

Angajat la azil - episodul 2

Ca să nu îşi mai piardă vremea prin baruri, Luigi Bogatu, fiul unui prosper om de afaceri, a fost angajat ca îngrijitor la un azil de boli nervoase. El nu a vrut să îmbrace treningul pe care îl purtau toţi angajaţii decât după ce directorul azilului a scris „Armani”, cu markerul, pe spatele bluzei, ca să fie de firmă. În prima zi, Luigi a plecat să facă o vizită în instituţie, iar pe drum l-a întâlnit pe pacientul care se credea clovn şi care s-a oferit să îi fie ghid...

Luigi şi clovnul se plimbau pe coridor când, dintr-o cameră, iese un bărbat care ţine în dreptul gurii o coală de hârtie făcută pâlnie şi striga: „Nu uitaţi ! Astăzi, de la orele 14, comediantul nostru, zis şi Doru Octavian Dumitru, va susţine o reprezentaţie de tot hazul la camera ... la camera ... (se uită pe palma pe care avea scris ceva) ... la camera 12 ! Lume-lume ! Astăzi, orele 12, la camera 14 ! DOD pe viu ! Veţi muri de râs» Crainicul se opreşte în dreptul celor doi. « Cât este ceasul, domnilor?” „E două şi un sfert”, răspunde Luigi. „Aoleu ! Pierd spectacolul !” Bărbatul aruncă hârtia pe jos şi fuge pe scări. Luigi şi clovnul îl urmează. Ajung la camera 12, acolo unde vreo şase pacienţi priveau la un altul care ţinea în mână o lanternă pe post de microfon... CLICK AICI pentru a citi în cotinuare.

Angajat la azil - episodul 1

Pentru că fiul său în vârstă de 30 de ani pierdea vremea prin cluburi, George Bogatu, un prosper om de afaceri, a reuşit să îl angajeze pe acesta supraveghetor la un azil de boli nervoase. După ce făcuse, în prealabil, o donaţie foarte generoasă către respectiva instituţie. În prima zi, Luigi Bogatu este întâmpinat de directorul azilului, Grigore Blajinu.
- Bine aţi venit, domnule Bogatu, spune Blajinu.
- Aveţi o pastilă, ceva? Mă doare capul ... Am fost toată noaptea într-o discotecă marfăăă, răspunde Luigi, întinzând mâna dreaptă pentru a da noroc şi ducând mâna stângă la frunte.
- Deigur ... Irinaaa! Irinaaa! Irina! directorul începe să lovească nervos cu pumnul în birou. Irina!
Secretara bagă capul pe uşă.
- M-aţi chemat, domnule Blajinu?
- Puţin! Adu te rog o pastilă de cap pentru domnul Luigi Bogatu, noul tău coleg.
Secretara se uită la tânărul cu părul lung gelat, în costum Armani, cu cercel în urechea dreaptă şi cu două brăţări late de aur şi piele pe mâna stângă. Scoate un „hi! Hi! Hi!” şi dispare.

CLICK AICI pentru a citi restul.